Seminţele decorticate si uleiul de cânepă

Sursă de nutriţie

Seminţele de cânepă au fost o sursă tradiţională de nutriţie în multe ţări pe decursul a mii de ani. Ele pot fi prăjite, măcinate sau folosite ca şi făină în moduri variate precum lapte de cânepă şi tofu sau ca şi seminţe pentru pâine sau biscuiţi. Seminţe germinate pot fi adăugate în salate. Seminţele de cânepă pot fi incadrate dpdv biologic in categoria nucilor sau semintelor oleaginoase.
Seminţele de cânepă sunt unul dintre alimentele cele mai nutritive de pe pământ. Având un gust similar cu seminţele de pin şi de floarea soarelui, seminţele de cânepă pot fi folosite în orice reţetă. În ceea ce priveşte conţinutul nutritiv, sămânţa de cânepă decorticată conţine în principiu 30% proteine, 42% grăsime şi 15% carbohidraţi. Pentru diabetici, indicele glicemic al seminţelor de cânepa decorticate este considerat mic datorită conţinutului scăzut de carbohidraţi. Seminţele sunt de asemenea pline de nutrimente care moderează nivelul de zahăr din sânge. Seminţele de cânepă decorticate sunt preferate deoarece majoritatea conţinutului de carbohidraţi este în coajă.
Seminţele de cânepă nu conţin doar acizii graşi esenţiali în raportul ideal pentru organismul uman, ci şi pe toţi aminoacizii esenţiali şi fibra alimentară necesară pentru o stare de sănătate bună. Conţinutul de fibră a făinei din seminţele de cânepă este de 40%, cel mai ridicat comparativ cu toate celelalte seminţe de făină comerciale.
Nici o altă sursă vegetală nu asigură singură o nutriţie echilibrată de proteine cu toţi animoacizii esenţiali într-un raport favorabil digestiei. De fapt, două-treimi din seminţele decorticate sunt umplute cu aceşti nutritivi esenţiali, iar o sămânţă decorticată este cu 40% mai nutritivă decât o sămânţa de cânepă întreagă. Da, sămânţa decorticată este mai nutritivă decât cea întreagă. Când coaja este îndepărtată, procentul de nutritivi esenţiali creşte. Conţinutul de proteine creşte cu 8% (ajungând la mai mult de 30%), şi conţinutul total de grăsime creşte cu 17% (ajungând la mai mult de 42%). Raportul de acizi graşi esenţiali rămâne însă acelaşi.
În plus, sămânţa de cânepă este mult mai valoroasă din punct de vedere al nutritivilor concentraţi decât seminţele de soia, cea mai apropiată alternativă vegană. Seminţele de cânepă decorticate conţin 30% proteine, din care 65% este proteina uşor de digerat, edestina. Seminţele de cânepă îi conţin pe toţi cei nouă amino acizi esenţiali cu un conţinut ridicat de sulfură – conţinând AA (methionină şi cisteină), care sunt de obicei prezenţi în concentraţie mică în proteine vegetale. Absenţa activităţii inhibatoare de tripsină constituie un avantaj major faţă de tipul de proteine ce se găseşte în seminţele de soia.
Microelemente prezente în sămânţa de cânepă includ stronţiu, torium, arsenic şi crom. Sunt de asemenea o sursă bună a antioxidantului vitamina E în forma de alfa-, beta-, gamma-, delta-tocoferol şi alfa-tocotrienol.

Alte substante nutritive

Următoarele substanţe se găsesc de asemenea în seminţele de cânepă:
• Lecitina este un tip de lichid ce se găseşte în ţesuturile protective ce acoperă creierul şi sistemul nervos. Lecitina ajută la descompunerea grăsimilor, ajută activitatea ficatului precum şi la producerea de enzime.
• Colina este produsă din lecitină. Este necesară la impulsurile nervoase ale creierului în întregul sistem nervos şi pentru funcţiile ficatului şi ale bilei. Derivatul său acetilcolină, substanţă deficitară la pacienţii cu Alzheimer, este crucială pentru memoria de scurtă durată.
• Inositol promovează creşterea părului, reduce nivelul de colesterol, previne întărirea arterelor, şi are efecte calmante pentru sistemul nervos.
• Fitosterolii, uneori descrişi ca şi “hormonii plantelor” sau fitoestrogenii, afectează absorbţia de colesterol, regularizarea hormonală şi metabolismul celular.
Seminţele de cânepă decorticate

Sunt de asemenea bogate în minerale precum:
• Potasiul, ce ajută sistemul nervos şi ritmul regulat al inimii şi, cu ajutorul sodiumului, ajută echilibrul de apă al organismului.
• Calciul este esenţial pentru regularizarea bătăilor inimii, dinţi şi oase sănătoase şi impulsurile nervoase.
• Magnesiul este necesar pentru transmiterea mesajelor nervilor şi ale muşchilor.
• Sulful ajută organismul să reziste invaziilor bacteriilor şi îl protejează împotriva substanţelor toxice.
• Fierul, în cantităţi moderate, facilitează producţia globulelor roşii şi a energiei
• Zincul este important pentru sistemele de reproducere sănătoase şi pentru prostata masculină. Îmbunătăţeşte vindecarea rănilor şi fortifică sistemul imunitar.
Seminţe de cânepă ca şi medicament
De-a lungul istoriei, părţi variate ale plantei de cânepă au fost utilizate în scopuri medicinale. Atragem atenţia asupra faptului că acest pasaj prezintă numai folosirea seminţelor de cânepă, nu şi a marijuana din flori sau frunze. Sămânţa, sau nuca, este aceea care conţine cele mai valoroase componente pentru a atinge o stare optimă de sănătate pe termen lung.
Seminţele de cânepă au fost folosite în mod cuprinzător în întreaga Asie, mai ales in China, de unde provine planta de cânepă. Fie ca şi ulei, decoct, praf, infuzie, pastă sau întreagă, sămânţa de cânepă era un ingredient vital în multe reţete.

Problemele de sanatate ameliorate
• PROBLEME CARDIOVASCULARE – Uleiul de cânepa poate juca un rol important în meţinerea sănătăţii cardiovasculare. Faptul că uleiurile Omega 3 reduc trigliceridele şi niveul de colesterol a fost demonstrat în numeroase studii. Acizii graşi Omega 3 sunt de asemenea eficienţi în micşorarea tensiunii arteriale şi în diminuarea nivelului de fibriogen, un marker-cheie în ateroscleroză.
• ECHILIBRUL PIELII - Uleiul de cânepa furnizează acizii graşi necesari în menţinerea sănătăţii şi a flexibilităţii membranelor celulare, având totodată proprietăţi antivirale, antifungice şi antibacteriale. Numeroase studii clinice arată că acizii graşi esenţiali pot da rezultate bune în tratarea multor afecţiuni alergice cronice şi inflamatorii, de tipul eczeme, psoriasis, lupus şi colită ulceroasă.
• SISTEMUL NERVOS - Acizii graşi esenţiali sunt necesari pentru o structură sănătoasă a membranelor celulare, mai ales a celulelor nervoase, fiind vitali pentru scutul de mielină (care izolează celulele nervoase). La copii, omega 3 si omega 6 sunt extrem de importanţi pentru dezvoltarea sănătoasă a creierului.
• ECHILIBRUL HORMONAL - Cânepa e singura sămânţă comestibilă care conţine Acid Gamma-Linolenic benefic în tratarea simptomelor premenstruale şi ale menopauzei. Datorita profilului acizilor graşi din cânepă, ea este sursa cea mai adecvată de AGL pentru consumul pe termen lung. În plus, clorofila conţinută este bogată în magneziu si extrem de folositoare organismului.
• ANTIINFLAMMATOR/ ANTIARTRITIC - Acizii graşi Omega 3 ajută la producerea seriilor prostaglandin 3 (PG3), substanţe antiinflamatoare care funcţionează asemenea hormonilor. Uleiul de seminţe de cânepă oferă acizii graşi vitali în tratarea pe termen lung a afecţiunilor artritice (de ex. artrita reumatoidă).
• SISTEMUL IMUNITAR – S-a descoperit că Acizii graşi esenţiali îmbunătăţesc funcţionarea sistemului imunitar, ajută la reglarea bacteriilor intestinale şi cresc energia celulară necesară la eliminarea materialelor nefolositoare.
Acizii graşi esenţiali din uleiul de canepa- Functii vitale
• conectează transportul de electroni şi energia în cadrul procesului de oxidare. Oxidarea „arde” mâncarea pentru a produce energia necesară proceselor vitale. Acizii graşi esenţiali sunt implicaţi în transportul de oxigen către toate celulele noastre şi poate fi asemănat magneţilor care atrag oxigenul în corpul nostru. Acizii graşi esenţiali se pare că reţin oxigen în membrana celulelor pentru a forma o barieră împotriva viruşilor, ciupercilor şi bacterilor.
• măresc ratele metabolismului şi ard mai multă grăsime în dioxid de carbon, apă şi energie, ceea ce uneori duce la scăderea în greutate.
• formează membrana celulelor şi funcţia acestora şi le menţin fluide, menţin echilibrul hormonal, previn condiţii de uscare şi crăpare a pielii, aduc strălucire părului, ajută la prevenirea bolilor cardiovasculare, a artritei, a disfuncţiilor auto-imune şi altora, ajută la vindecarea rănilor, la durerile de piept, la sindromul pre-menstrual şi la schleroza multiplă.
• ajută la producerea energiei vitale din alimentaţie în organism, şi transportă această energie prin întreg sistemul nostru, astfel influenţând creşterea, vitalitatea şi starea psihică.
• în mod special ALA şi derivatele sale pot reduce colesterolul cu până la 65%.
• sunt dispersaţi în întregul organism, dându-le sistemelor biologice puterea de a transporta substanţe precum toxinele la suprafaţa pielii, în tractul intestinal, rinichi sau plămâni, de unde aceste substanţe pot fi eliminate.
• sunt vitali având în vedere că 12% din creierul uman este compus din grăsimi, laptele de mamă conţine 40% grăsime şi ochii sunt formaţi în proporţie de 60% din grăsime – din care DHA din omega-3 este cea mai abundentă! DHA rămâne în organism numai pentru aproximativ o săptămână, deci trebuie refăcută des pentru o sănătate optimă.
• sunt foarte sensibili la lumină, căldură şi oxigen. De aceea alimentele pe bază de cânepă trebuie păstrate la rece şi întuneric pentru a le menţine beneficile.
• scurtează semnificativ timpul de care au nevoie muşchii pentru a-şi reveni după efort. De asemenea facilitează conversia acidului lactic în apă şi dioxid de carbon, conversie importantă mai ales pentru atleţi.
• au o textură alunecoasă, ceea ce ajută ca trombocitele să devină mai puţin lipicioase. Trombocitele lipicioase se îngheagă mai uşor şi pot bloca vasele de sânge, cauzând apoplexie, atacuri de cord sau embolism. Acizii graşi esenţiali, pe de altă parte, ajută la curăţarea arterelor organismului, blocarea cărora se datorează mai ales lipsei de echilibru al acizilor graşi din grăsimile care sunt ingerate.
• se convertesc în substanţe asemănătoare hormonilor cunoscute sub denumirea de prostaglandine, care regulează funcţii celulare precum comunicarea, producţia de colesterol şi agregarea trombocitelor. Deoarece diferitele prostaglandine au deseori efecte opuse, sunt necesare organismului într-un echilibru delicat obţinut din ingerarea echilibrată a celor doi acizi graşi esenţiali (omega-3 şi omega-6). De exemplu, prostaglandinele care măresc răspunsul organismului la stres sunt toate compuse din acizi graşi omega-6, în timp ce acelea care scad răspunsul organismului la stres sunt aproape toate compuse din acizi graşi omega-3. Nimic surprinzător în faptul că boli bazate pe stres răspund la suplimentarea de omega-3.
• sunt precursori ai seriei prostaglandine (PGE 1,2 şi 3). PGE 1 inhibă producţia de colesterol, dilatează vasele de sânge şi previne închegarea trombocitelor în artere. Un studiu din 1992 indică faptul că o dietă cu seminţe de cânepă cauzează scăderea dramatică a nivelelor serice de colesterol. Tensiunea arterială scade de asemenea după mai multe săptămâni de dietă cu seminţe de cânepă, aparent din cauza alimentării continue a organismului cu acizi graşi esenţiali.
Dozarea acizilor graşi esenţiali
Deşi nu există nici o doză zilnică recomandată (DZR) de acizi graşi esenţiali, mulţi experţi recomandă un minim de 3% de calorii din acizi graşi omega-6 şi 1% din omega-3. Femeile însărcinate şi cele care alăptează ar trebui să dubleze aceste doze. O lingură de ulei de cânepă sau o uncie de seminţe de cânepă decorticate dau cam 6.6 grame de omega-6 şi 2.2 grame de omega-3 – exact doza necesară pentru o dietă de 2000 de calorii. Aceasta este o doză portivită chiar şi pentru vegetarieni şi ia în calcul rata de conversie de 1% ALA la DHA, rata acceptată în momentul de faţă pentru surse vegetale de omega-3. Oricum, cei care au un deficit de enzime, cum ar fi grupuri etnice cu o istorie de alimentaţie bogată în peşte, ar putea avea probleme în a converti ALA în DHA.

Proteinele din seminţe de cânepă

Din întreg regnul vegetal în seminţele de cânepă se găsesc proteinele comestibile care pot fi folosite în cea mai completă măsură de către organismul uman. Deşi se spune că seminţele de soia ar conţine mai multe proteine, majoritatea acestora nu pot fi folosite de organismul uman. În organism, proteinele au funcţii precum a juca rolul de enzime şi de anticorpi, de asemenea au rol plastic în cadrul ţesuturilor, hormonilor şi proteinelor sanguine. Funcţia principală a proteinelor alimentare este de a furniza „materia prima” numită aminoacizi, astfel încât aceştia să poată fi folosiţi pentru a reconstrui alte proteine necesare pentru dezvoltarea şi menţinerea ţesuturilor din organism.
Proteinele sunt des clasificate ca şi structurale (fibre) şi biologic active (globulare). Proteinele structurale includ colagenul, creatina, şi fibrogenul, acestea fiind constituenţii principali ai oaselor, pielii, părului, ligamentelor, penelor şi copitelor! Proteinele biologic active sunt mai ales globulinele şi includ de exemplu hormonii, hemoglobina, anticorpii (imunoglobulinele) şi enzimele. Deşi organismul poate produce proteine globulare din orice proteină ingerată, este mult mai uşor pentru organism de a produce globuline din “materie primă” globulară.
Motivul pentru care proteinele globulare sunt atât de speciale, este acela că ele reprezintă precursorul unora dintre cele mai importante substanţe chimice din organism:
• hormonilor (care regularizează procesele organismului);
• hemoglobinei (care transportă oxigenul, dioxidul de carbon şi oxidul nitric);
• enzimelor (care catalizează şi controlează reacţii biochimice);
• anticorpilor (imunoglobuline care apără organismul de bacterii ce-l invadeaza, viruşi, şi alţi patogeni, precum şi de toxine sau antigeni care pătrund în organism).
65% din conţinutul total de proteină din sămânţa de cânepă este proteina globulară numită edestină, care se aseamănă foarte tare cu globulina din plasma sanguină umană. Edestina este uşor de digerat, este absorbită uşor, iar folosită de oameni, este vitală pentru menţinerea unui sistem imunitar sănătos. Edestina are abilitatea unică de a stimula producerea de anticorpi împotriva agenţilor invazivi şi este aproape lipsită de fosfor, un fapt important în afecţiunile renale. Cealaltă proteină importantă din sămânţa de cânepă este albumina, care este de asemenea o proteină uşor de digerat datorită formei sale globulare. Albumina este un antioxidant şi în industria specializată este considerata standardul pentru evaluarea calităţii proteinei.
Proteina din cânepă îi conţine pe toţi cei 21 de aminoacizi cunoscuţi, inclusiv pe cei 8 aminoacizi esenţiali, pe care organismul uman adult nu îi poate produce. Proteinele sunt considerate complete atunci când conţin toţi aminoacizii într-o cantitate suficientă şi într-un raport care să servească nevoile organismului. Mai jos sunt enumeraţi 21 dintre cei mai obişnuiţi aminoacizi, cei 8 aminoacizi esenţiali fiind scrişi ingrosat:
• alanină
• arginină
• aspargină
• acid aspartic
• cisteină
• acid glutamic
• glutamină
• glicină
• histidină
• izoleucină
• leucină
• lizină
• metionină
• fenilalanină
• prolină
• serină
• taurină
• treonină
• triptofan
• tirozină
• valină
• taurină (considerat un aminoacid esenţial pentru bebeluşi prematuri)
• histidină (considerat un aminoacid esenţial pentru copii, dar nu pentru adulţi)
Proteinele sunt potenţiali alergeni; aceasta se referă inclusiv la soia, lactate sau proteine din arahide. Spre deosebire, alergii la seminţele de cânepă nu au fost semnalate niciodată. Multe dintre seminţele din care se face ulei conţin şi factori anti-nutriţionali, cum ar fi inhibitorii de tripsină în seminţele de soia; în orice caz, nici unul dintre aceşti factori nu au fost semnalaţi în seminţele de cânepă. De asemenea, seminţele de cânepă conţin mai puţine oligozaharide, prezente de exemplu în mazăre şi fasole şi care produc gaze intestinale. Un număr significant de persoane devin alergice la produsele din soia, probabil pentru că majoritatea seminţelor de soia provin din culturi modificate genetic sau crescute cu ajutorul îngrăşămintelor chimice. Pe de altă parte, deoarece seminţele de cânepă nu necesită chimicale sau modificări genetice, acestea cauzează rare ori sensibilitate, chiar niciodată.
Pentru orice dietă proteinele din seminţe de cânepă pot fi o sursă vegetală de acizi graşi, antioxidanţi, vitamine, minerale, fibre, clorofilă şi o sursă completă, echilibrată şi lipsită de gluten de aminoacizi esenţiali.
Edestina
Istoria demonstrează importanţa proteinelor din seminţele de cânepă:

• În 1881, un om de ştiinţă german a descoperit că seminţele de cânepă conţin edestină, aceasta fiind proteina principală a seminţelor de cânepă.
• La începutul secolului 20 edestina a fost una dintre cele mai studiate proteine, atât în domeniul ştiinţei, cât şi în industrie.
• În 1909 natura enzimenlor a devenit cunoscută, când un om de ştiinţă britanic a descoperit enzima proteică protează în seminţe de cânepă. A numit-o tripsină vegetală. Astăzi enzimele sunt indispensabile în industria alimentară şi sunt folosite în multe alimente.
• În 1915 Jurnalul de Biochimie a dezbătut edestina mai amplu, prezentând idei care mai târziu au format baza complementarităţii şi combinării proteinelor, un concept popular în rândul vegetarienilor. Într-un număr ulterior al jurnalului a fost publicat un studiu asupra proteinei vegetale. În acest studiu, edestina era considerată singură sursă de proteine potrivită pentru animale: „Hrănirea cu proteine se va baza în viitor mai de grabă pe compoziţia de aminoacizi decât pe rezultatele experimentelor anterioare de hrănire.” Studiul spunea de asemenea că „notabil în mod special este conţinutul destul de ridicat de lizină din sămânţa de cânepă.”
• În 1932 a fost acordat un patent pentru un proces de lipire ce folosea proteina din sămânţa de cânepă. Astăzi, proteina din lapte este folosită în adezivi.
• În 1937 acelaşi om de ştiinţă care a extras prin centrifugare proteina vegetală pentru alimente, a primit un patent pentru a folosi proteina din seminţe de cânepă pentru a confecţiona filamente, filme şi fire similare celor de mătase şi de lână.

Conţinutul de proteine

Sămânţă de soia 35.0%
Sămânţă de cânepă decorticată 31.0%
Hamburger de vacă 27.1%
Peşte alb 26.0%
Brânză Cheddar 23.5%
Pui 23.5%
Sămânţă de cânepă întreagă 23.0%
Migdale 18.3%
Făină de grâu 13.3%
Ou 12.0%
Tofu 08.0%
Orez 07.5%
Lapte degresat 03.7%

Aminoacizi esenţiali

Aminoacizi Sămânţă de Albuş de Tofu Lapte de Lapte de
esenţiali cânepă ou mamă vacă
Leucină 18.80 9.50 5.9 2.78 3.44
Lizină 9.10 6.48 5.7 3.12 2.72
Treonină 10.30 4.77 3.7 0.62 1.61
Fen-+Tiro- 21.90 6.89 4.8 1.21 1.70
Valină 14.20 8.42 4.3 1.39 2.40
Met-+Cist- 9.60 4.20 1.0 0.65 0.86
Izoleucină 11.40 6.98 4.1 0.75 2.23
Triptofan 3.90 1.64 1.2 0.23 0.49

Praf proteic din cânepă

În timp ce proteina de cânepă poate conţine mai mulă grăsime totală decât multe alte prafuri proteice, ar trebui subliniat că aproape toată această grăsime provine din acizii graşi polinesaturaţi Omega-6 şi Omega-3. Cânepa este recunoscută de Organizaţia Mondială pentru Sănătate (WHO) ca având ceea ce este considerat un raport optim de 3:1 de acizi graşi esenţiali omega 6 la omega 3.

Spre deosebire de praful proteic din seminţe de cânepă, multe prafuri izolate din soia care nu poartă inscripţia „organic”, sunt produse cu hexan, un solvent al petrolului care are un impact nociv atât asupra mediului înconjurător, cât şi asupra sănătăţii umane. Soia produsă cu ajutorul hexanului este utilizată în multe prafuri proteice din soia, cereale şi batoane. Praful proteic din cânepă este produs numai prin tehnici de presare la rece şi nu implică utilizarea de hexan în procesul de producţie. Este vorba de aceeaşi tehnică care asigură ca vitaminele şi mineralele preţioase să nu fie distruse în timpul prelucrării.

Probabil cea mai pregnantă diferenţă între prafurile proteice din cânepă şi din soia este că seminţele non-organice de soia folosite în multe produse provin deseori din culturi modificate genetic. Cânepa nu este modificată genetic niciodată. Alimentele pe bază de cânepă au un impact minim asupra mediului înconjurător deoarece cultivarea seminţelor de cânepă nu necesită ierbicide sau persticide.

Doua kilograme de seminţe de cânepă ar asigura întreg necesarul de proteine, acizi graşi esenţiali şi fibre alimentare pentru supravieţuirea unui om timp de două săptămâni. Cât asigură doua kilograme de carne?