Legume si zarzavaturi

  • Produsele 1-6 (din 6)
  • « 1 »
    • Sorteaza dupa:

Aceasta solutie ajuta la indepartarea pesticidelor, produselor chimice, metale grele, murdarie, bacterii de pe suprafata fructelor si legumelor.

Non-toxica, non-poluanta, 100% biodegradabil, 100% fara gust, fara miros

Salata verde e singura vegetal cu gust amarui si proprietati detoxifiante consumata pe scara larga la  noi in tara.Stimuleaza digestia si metabolismul, dreneaza si tonifica ficatul, intensifica tranzitul intestinal, inlatura atonia ("lenea") organelor interne, curata vasele de sange si regleaza activitatea anumitor glande endocrine. In medicina monahala, alaturi de semintele de dovleac, salata era un remediu purificator extraordinar, fiind folosita pentru tratarea unei vaste game de boli, de la simplele colite la temutul sifilis sau cancer.

Este benefica in cazul obezitatii deoarece acelereaz procese de eliminare, reduce volumului de hrana bogata in calorii consumata si, nu in ultimul rand, regleaza spontan  apetitul.

In dischinezie biliara si  hepatita cronica se recomanda salata creata, cu frunzele ceva mai tari, care, desi sunt mai aspre si destul de amare, au un efect puternic, de drenare a ficatului si de stimulare a activitatii sale. Se face o cura de doua saptamani, timp in care se consuma doua-trei farfurii de salata pe zi, la inceputul meselor principale, ca aperitiv.

In ateroscleroza, tromboflebita si arterita obliteranta - se consuma salata verde, asezonata cu uleiuri obtinute prin presare la rece si otet de mere. Cele trei componente au efecte puternice de curatare a vaselor de sange, de reducere a colesterolului, precum si de fluidificare a sangelui. Acelasi tratament este valabil pentru cazurile de valori crescute ale colesterolului si ale glicemiei.

Hiperexcitabilitate nervoasa si sexuala - unul din motivele pentru care salata (la fel ca si laptuca ori semintele de dovleac) era foarte apreciata in medicina monastica este acela ca diminueaza pasiunile si ajuta la controlul simturilor. Ca atare, consumarea sa din belsug este recomandata ca un valoros adjuvant in tratament, nu numai pentru hiperexcitabilitate, ci si in alcoolism, tabagism, ori chiar in dependenta de narcotice.

Constipatie - se recomanda adaugarea de ulei de masline in salata si acrirea ei cu suc de fructe verzi (corcoduse, prune, caise etc.). Salata verde, avand un volum mare, joaca rolul unui piston care impinge continutul intestinului si il curata, in timp ce celelalte doua ingrediente mentionate faciliteaza procesele de eliminare.

Bolile cauzate de intoxicare (guta, reumatism, alergie ) - consumul unor mari cantitati de salata verde faciliteaza eliminarea toxinelor, mai ales prin intestinul gros. Secretul reusitei tratamentului este sa mancati o cantitate suficienta de salata zilnic si sa beti multe lichide (apa de izvor, ceai de banutei ori de papadie). O cura de detoxifiere cu salata verde dureaza minimum o luna, timp in care se mananca cel putin un sfert de kilogram de salata verde pe zi.

Ghimbirul proaspat este gustos in  salate de fructe, mancaruri dulci-acre, este recomandat sa fie gatit mai ales la leguminoase-elimina starile de balonare.

Descoperita in urma cu aproape patru milenii, cultivata in Iran, Babilon si Assiria pentru gustul placut al frunzelor ei, la scurta vreme a fost randul radacinilor sa faca furori, mai ales in tarile arabe, unde a devenit si marfa pentru export. Caravanele negustorilor plecau la drum lung spre Grecia antica si Roma, cu desagii incarcati cu marfuri, dar si cu sfecla. O parte se consuma pe drum, iar cantitatea ramasa se vindea cu succes. In Grecia, sfecla simboliza starea de conflict. Cand se certau sotii, deasupra usilor de la intrare se agata o cununa impletita din frunze de sfecla. In Roma, atitudinea fata de sfecla era mai degraba respectuoasa, ea fiind considerata o leguma de lux care nu trebuia sa lipseasca de pe masa. De aceea, imperatorul Tiberius le-a si impus germanilor cuceriti de romani sa plateasca tributul in sfecla. In Romania , sfecla a ajuns in secolul IX, initial in zona Marii Negre, odata cu ridicarea cetatilor grecesti, luand apoi drumul Rusiei. In secolul X, calugarii rusi o cultivau cu succes aproape de Marea Baltica, preparand din ea ciorbe si un bors delicios, in vreme ce pentru iernile lungi, sfecla se punea la murat, de regula impreuna cu varza si fructe de padure.
Deseori, se spune cu o doza de invidie, ca stramosii erau mult mai sanatosi decat noi, datorita alimentatiei simple si cat se poate de naturale. Este adevarat! Batranii nu aveau nevoie de cure complicate de dezintoxicare. Strictetea alimentara din zilele de post ii scutea de problemele legate de indigestii sau depuneri de colesterol. La tara se tinea post negru obligatoriu, miercuri si vineri. In seara zilei de marti, se bea ceai din plante si apa in care s-a fiert sfecla. Toata ziua de miercuri, de la rasaritul si pana la apusul soarelui, nu se manca nimic. Seara, iar se bea ceai din mai multe plante (patlagina, sunatoare, musetel, roinita sau urzica) si se mancau cateva sfecle coapte in cuptor, asezonate cu leustean si usturoi! Un asemenea regim alimentar le permitea satenilor sa ramana activi si cu mintea limpede, pana dupa 90 de ani. Poate vom descoperi si noi secretele sanatatii perfecte si ale longevitatii, daca vom acorda respect si atentie nemarginitei experiente si intelepciuni populare.
Frunzele sfeclei la fel de delicioase ca radacina
Sfecla este un depozit nemuritor de vitamine si microelemente care, spre deosebire de restul legumelor, nu se distrug si nu se dezactiveaza in procesul de prelucrare termica. Folosirea ei in alimentatie are, pe langa virtuti culinare, si virtuti medicale de prevenire a bolilor de sange, deoarece intrece toate legumele (in afara de usturoi) prin continutul de fier. Asimilarea fierului este favorizata de vitamina C, prezenta in toate partile plantei. In structura radacinii de sfecla este prezent si cuprul. Lipsa de cupru in alimentatie provoaca incaruntirea precoce a parului, ingreuneaza procesul de consolidare a fracturilor, provoaca dereglari in activitatea pancreasului. Alt element important este zincul, prezent in cantitati foarte mari. Datorita prezentei lui in alimentatie, functioneaza bine organele de reproducere, se previne aparitia cosurilor, a furunculozei, caderea parului. Lipsa de zinc afecteaza vederea, poate provoca infarctul miocardic. Sfecla contine si o cantitate mare de mangan, care apara ficatul de distrofie adipoasa (lipidoza), scade nivelul de zahar in sange, ajuta in lupta cu scleroza si elimina surplusul de apa din organism. Sfecla contine si iod, care favorizeaza metabolismul, fiindu-le extrem de prielnica persoanelor cu obezitate si care sufera de inhibarea functiilor tiroidei. De nepretuit este rolul iodului si in blocarea cancerului si incetinirea imbatranirii. Celuloza din sfecla scoate din organism toxinele, imbunatateste functionarea tractului intestinal, fiind un remediu redutabil in tratarea obezitatii si constipatiei. Medicina populara foloseste toate componentele sfeclei: atat tuberculii cat si frunzele.

Cartofii dulci sunt extrem de sanatosi. Ei contin glutation, un compus care intareste sistemul imunitar si intervine in diferite etape ale metabolismului.

Consumand un cartof dulce pe zi, vei tine la distanta boli precum Parkinson, Alzheimer sau cancer. Chiar daca se cheama 'dulce', acest cartof previne diabetul, ajuta la stabilizarea nivelului optim de zahar din sange si la diminuarea rezistentei la insulina.

Pe langa amidonul pe care il contin, cartofii dulci sunt bogati in carbohidrati complexi, fibra dietetica, betacaroten (un nutrient echivalent vitaminei A), vitamina C si vitamina B6.
Cartoful dulce este recunoscut prin continutul fibros, carbohidratii, proteinele, vitamina A si C, fierul si calciul si a fost catalogat ca avand cea mai consistenta valoare nutritiva.

Rosiile (Lycopersicum esculentum) are ca principali constituenti , pe langa apa, glucide, protide, acizi organici(malic, pectic, citric, etc), minerale(calciu, fosfor , magneziu, potasiu, sulf, zinc, cupru, fier, bor, iod), vitamine(A, B, C, PP, E, K). Contin si un antioxidant puternic numit licopen. Totodata contin si o substanta cortizon-like cu efecte antiinflamatoare, ceea ce o face utila in tratamentul artritelor si gutei.

Sunt remineralizante, revitalizante, energetice, depurative, diuretice, antiinfectioase si echilibreaza celulele.

Sunt bune pentru cei care sufera de astenie, intoxicatie cronica, stari congestive, hipervascozitate sanguina, reumatism, guta, constipatie, pietre la fiere si rinichi, enterite.

  • Produsele 1-6 (din 6)
  • « 1 »
  Produsul a fost adaugat in cos