Legume si zarzavaturi

 Metodele de fertilizare organica aduc in legume concentratii mai mari de minerale si vitamine, generatoare de sanatate. Ele sunt mult mai hranitoare si mai gustoase.

Este ideal sa le avem zilnic in farfurie, crude si gatite: fierte, inabusite, la abur sau usor oparite, cat mai variat colorate.

  • Produsele 1-18 (din 20)
  • « 1 2 »
    • Sorteaza dupa:

Aceasta solutie ajuta la indepartarea pesticidelor, produselor chimice, metale grele, murdarie, bacterii de pe suprafata fructelor si legumelor.

Non-toxica, non-poluanta, 100% biodegradabil, 100% fara gust, fara miros

ESTE FOARTE BUN INCALZITOR, ALIMENT RECOMANDAT CELOR CARE AU MAINI SI PICIOARE RECI.

VARZA KALE ESTE UN ALIMENT DE EXCEPTIE, CARE CONTINE FOARTE MULTI NUTRIENTI, DAR MAI ALES ESTE FOARTE BOGATA IN K.

NU SE COMBINA CU LACTATE SAU ALIMENTE CARE CONTIN CA !!!

ESTE NERECOMANDATA IN DIETA CELOR CARE CONSUMA ANTICOAGULANTE !!!

VINE CU BENEFICII URIASE DE HRANIRE A CORPULUI UMAN SI DE PASTRARE A SANATATII

Ceapa- aliment-medicament fluidizeaza sângele, scade riscul aparitiei trombozei si a infarctului miocardic, ajuta a secretia insuinei, antiastmatic si antiinflamator .

Glucochinina pe care o contine ceapa este raspunzatoare de actiunea sa antidiabetica. Aceasta substanta stimuleaza pancreasul, obligându-l sa-si reia functia naturala: secretia insulinei.

Continutul bogat în fructosan face din ceapa un diuretic puternic. Ceapa poate provoca eliminarea a trei litri de urina pe zi, fiind benefica in calmarea durerilor reumatice si a crizelor de guta.

Efectele diuretice formidabile ale cepei se manifesta si prin actiunea asupra edemelor, scurgerilor apoase, ascitei, care se resorb în câteva zile.
Totusi, pentru a beneficia de efectele cepei, ficatul nu trebuie sa fie atins de cancer - de o ciroza avansata. De asemenea, ceapa este contraindicata persoanelor care prezinta ascita.
Ceapa poate actiona si în cazurile de tensiune oculara.

Chiar si persoanele cu colesterolul marit au tot interesul sa includa ceapa în meniul zilnic, deoarece ceapa are o actiune hipocolesterolemianta.
Unii autori îi atribuie efecte remarcabile în afectiunile prostatei (de verificat): se curata o ceapa mare, se toaca marunt si se amesteca într-o supa sau ciorba care se consuma în fiecare seara. Cura dureaza trei luni.
Esentele sulfurate de ceapa, comparabile cu cele de usturoi, ambele foarte volatile, constituie un bactericid eficient.

Antifungic si vermifug, ceapa provoaca eliminarea viermilor intestinali (ascarizi, oxiuri).
Ce se mai poate adauga la „palmaresul" impresionant al acestei legume? Siliciul pe care îl contine întareste oasele si reda supletea arterelor. Sulful regenereaza sistemul nervos si este util în bolile pielii. Iodul stimuleaza imunitatea naturala a organismului. Vitamina A regleaza glandele endocrine, contribuie la întretinerea pielii si a muschilor, încetineste îmbatrânirea tesuturilor.
Ceapa este recomandata în afectiunile bronho-pulmonare si în rahitism; sa nu uitam obezitatea, datorita marii sale puteri diuretice.
Ceapa întareste imunitatea naturala, ajuta la mentinerea starii de sanatate a organismului.

Atentie, totusi, caci acest generos aliment devine cam zgârcit cu virtutile sale, daca îl fierbeti; am constatat faptul ca fierberea distruge un mare numar de elemente vitale; aceasta leguma, mai mult decât altele, trebuie sa fie consumata în stare cruda. Evident, daca aveti dificultati în a o consuma astfel, o puteti supune unei fierberi moderate pentru a va pazi de efectul ei iritant, stiind însa ca efectele sale salutare vor fi mai reduse.

Ca si pulpa, sucul de ceapa are proprietati antiinflamatorii, antiparazitare, antibacteriene si duce la scaderea nivelului colesterolului, factorul care joaca rolul cel mai important în bolile cardiovasculare.
Atunci când retetele se transmit în timp, înseamna ca si-au dovedit calitatile, lata, deci, diferite retete de folosire a cepei, provenite din farmacopeea populara.

Oboseala generala: o ceapa mare (spalata) se fierbe într-o jumatate de litru de apa. Se fierbe la foc mic, timp de 15 minute. Se lasa sa infuzeze înca 15 minute. Se bea dimineata, timp de trei saptamâni.

Recomandare CasaBIO

Mirosul de ceapa dispare rontaind 1, 2 bucati de cuisoare!

Gulia este o excelenta sursa de vitamina C(contribuie la sanatatea oaselor, cartilajelor, dintilor si gingiilor, protejeaza contra infectiilor, favorizeaza absorbtia fierului, accelereaza cicatrizarea ranilor si are proprietati antioxidante), vitamina B6( care este folosita de organism in metabolismul proteinelor si al acizilor grasi, contribuie la fabricarea globulelor rosii si le permite acestora sa transporte mai mult oxigen si ajuta la buna functionare a sistemului imunitar).

Gulia este o buna sursa de fosfor. Dupa calciu, acesta este mineralul continut in cantitate cea mai mare de organismul nostru. Fosforul joaca un rol esential in formarea si mentinerea sanatatii oaselor si dintilor, contribuie la cresterea si regenerarea tesuturilor si ajuta la mentinerea Ph-ului sangelui. Gulia mai contine si alte minerale importante pentru organism: potasiu, magneziu, calciu, mangan si cupru.

Studiile au aratat ca un consum regulat de legume din familia crucifere – din care fac parte gulia, varza, varza de Bruxelles, conopida, broccoli sau ridichile – contribuie la prevenirea unor tipuri de cancer precum cancerul pulmonar. La persoanele in varsta care consumau mai des legume din aceasta familie s-a constatat ca declinul cognitiv era mai slab fata de celelalte categorii de persoane. In urma a 13 ani de cercetare, s-a constatat ca arsenicul din gulie impiedica, indirect, manifestarea unor gene responsabile de aparitia cancerelor glandulare.

Acizii arsenici, care ajung in glanda tiroida in cantitati de milionimi de gram, influenteaza benefic celulele producatoare de hormoni.  In acelasi timp, “arsenicul”, in diferitele sale forme, reduce riscul de “gusa tiroida”, provocata fie de o secretie excesiva de hormoni tiroidieni (hipertiroidism) fie, dimpotriva, de o reducere pana la “zero” a capacitatii de secretie ori eliberare a tiroxinelor in sange (hipotiroidism).

Cercetatorii biochimisti romani au subliniat faptul ca plantele bogate in “arsenic”, precum gulia, scad cu 25% riscul la cancere ovariene si cu 12% riscul la cancerul testicular si de prostata.

Gulia are un efect tonic asupra metabolismului rinichiului. Aminoacizii din gulie scad riscul la cistite sau alte infectii ale aparatului urinar cu aproximativ 18% la barbati si cu peste 20% la femei.

De asemenea, guliile sunt considerate ca fiind  “un tonic sexual”. S-a mai demonstrat ca 80% dintre femeile care sufera de insomnie din cauza unor nevroze atipice pot avea un somn foarte profund in urma unei cure de numai 18 zile cu gulii de toamna. Efectul s-ar datora influentei specifice a unor pseudo-hormoni asupra secretiei hormonale implicate in inducerea somnului la femeile tinere dar si la cele adulte

Gulia are putine calorii – 100 de grame de gulie cruda are doar 27 de calorii – fiind indicata in curele de slabire. Mai este indicata in controlul diabetului deoarece ajuta la stabilizarea nivelului glucozei din sange, dar si in infectiile virale, bronsite, tuse sau angine.

Are un continut bogat in vitamina C si multe alte substante minerale.

E fortifianta si reda vitalitatea psihica. Consumul regulat de rucola previne astenia de primavara sau oboseala, anemia si hipercolesterolemia.

In bucataria italiana, rucola se foloseste fie sub forma de salata, fie ca ingredient special pentru pizza, in care se pune la sfarsitul coacerii, laolalta cu patrunjelul tocat marunt, pentru a-i da gust si aroma si pentru a o face mai digerabila.

Se combina excelent cu rosii sau usturoi, astfel adaugandu-se la paste. Combinata cu alte legume, le imbunatateste farmecul si savoarea.

Salata de rucola se prepara dintr-o mana de frunze, patru rosii mici tip "cireasa" (o alta prezenta recenta in magazinele noastre) taiate in patru, ulei extravirgin de masline, eventual putina lamaie stoarsa (niciodata otet). Frunzele de rucola nu se taie cu cutitul, ci se rup cu mana, altfel - spune traditia - se ofilesc rapid si isi pierd gustul. Toate aceste ingrediente se amesteca bine, iar deasupra se presara sare, nu prea multa, ca sa nu ia gustul plantei. Dupa preparare, se consuma in maximum 15 minute, altfel isi pierde proprietatile curative.

Salata verde e singura vegetal cu gust amarui si proprietati detoxifiante consumata pe scara larga la  noi in tara.Stimuleaza digestia si metabolismul, dreneaza si tonifica ficatul, intensifica tranzitul intestinal, inlatura atonia ("lenea") organelor interne, curata vasele de sange si regleaza activitatea anumitor glande endocrine. In medicina monahala, alaturi de semintele de dovleac, salata era un remediu purificator extraordinar, fiind folosita pentru tratarea unei vaste game de boli, de la simplele colite la temutul sifilis sau cancer.

Este benefica in cazul obezitatii deoarece acelereaz procese de eliminare, reduce volumului de hrana bogata in calorii consumata si, nu in ultimul rand, regleaza spontan  apetitul.

In dischinezie biliara si  hepatita cronica se recomanda salata creata, cu frunzele ceva mai tari, care, desi sunt mai aspre si destul de amare, au un efect puternic, de drenare a ficatului si de stimulare a activitatii sale. Se face o cura de doua saptamani, timp in care se consuma doua-trei farfurii de salata pe zi, la inceputul meselor principale, ca aperitiv.

In ateroscleroza, tromboflebita si arterita obliteranta - se consuma salata verde, asezonata cu uleiuri obtinute prin presare la rece si otet de mere. Cele trei componente au efecte puternice de curatare a vaselor de sange, de reducere a colesterolului, precum si de fluidificare a sangelui. Acelasi tratament este valabil pentru cazurile de valori crescute ale colesterolului si ale glicemiei.

Hiperexcitabilitate nervoasa si sexuala - unul din motivele pentru care salata (la fel ca si laptuca ori semintele de dovleac) era foarte apreciata in medicina monastica este acela ca diminueaza pasiunile si ajuta la controlul simturilor. Ca atare, consumarea sa din belsug este recomandata ca un valoros adjuvant in tratament, nu numai pentru hiperexcitabilitate, ci si in alcoolism, tabagism, ori chiar in dependenta de narcotice.

Constipatie - se recomanda adaugarea de ulei de masline in salata si acrirea ei cu suc de fructe verzi (corcoduse, prune, caise etc.). Salata verde, avand un volum mare, joaca rolul unui piston care impinge continutul intestinului si il curata, in timp ce celelalte doua ingrediente mentionate faciliteaza procesele de eliminare.

Bolile cauzate de intoxicare (guta, reumatism, alergie ) - consumul unor mari cantitati de salata verde faciliteaza eliminarea toxinelor, mai ales prin intestinul gros. Secretul reusitei tratamentului este sa mancati o cantitate suficienta de salata zilnic si sa beti multe lichide (apa de izvor, ceai de banutei ori de papadie). O cura de detoxifiere cu salata verde dureaza minimum o luna, timp in care se mananca cel putin un sfert de kilogram de salata verde pe zi.

Morcovul are in componenta sa: carbohidraţi, albumine, caroten, vitaminele B1, B2, B6, C, E, H, K, PP precum şi calciu, potasiu şi cupru.
Datorită combinaţiei de vitamine valoroase şi de săruri minerale, morcovul ne protejează împotriva anemiei şi îmbunătăţeşte vederea.

Morcovul este recunoscut ca avand cel mai mare continut de beta-caroten dintre toate legumele. De aceea consumul acestuia creşte rezistenţa la acţiunea razelor ultraviolete, dând tenului o netezime şi un colorit sănătos.

Descoperita in urma cu aproape patru milenii, cultivata in Iran, Babilon si Assiria pentru gustul placut al frunzelor ei, la scurta vreme a fost randul radacinilor sa faca furori, mai ales in tarile arabe, unde a devenit si marfa pentru export. Caravanele negustorilor plecau la drum lung spre Grecia antica si Roma, cu desagii incarcati cu marfuri, dar si cu sfecla. O parte se consuma pe drum, iar cantitatea ramasa se vindea cu succes. In Grecia, sfecla simboliza starea de conflict. Cand se certau sotii, deasupra usilor de la intrare se agata o cununa impletita din frunze de sfecla. In Roma, atitudinea fata de sfecla era mai degraba respectuoasa, ea fiind considerata o leguma de lux care nu trebuia sa lipseasca de pe masa. De aceea, imperatorul Tiberius le-a si impus germanilor cuceriti de romani sa plateasca tributul in sfecla. In Romania , sfecla a ajuns in secolul IX, initial in zona Marii Negre, odata cu ridicarea cetatilor grecesti, luand apoi drumul Rusiei. In secolul X, calugarii rusi o cultivau cu succes aproape de Marea Baltica, preparand din ea ciorbe si un bors delicios, in vreme ce pentru iernile lungi, sfecla se punea la murat, de regula impreuna cu varza si fructe de padure.
Deseori, se spune cu o doza de invidie, ca stramosii erau mult mai sanatosi decat noi, datorita alimentatiei simple si cat se poate de naturale. Este adevarat! Batranii nu aveau nevoie de cure complicate de dezintoxicare. Strictetea alimentara din zilele de post ii scutea de problemele legate de indigestii sau depuneri de colesterol. La tara se tinea post negru obligatoriu, miercuri si vineri. In seara zilei de marti, se bea ceai din plante si apa in care s-a fiert sfecla. Toata ziua de miercuri, de la rasaritul si pana la apusul soarelui, nu se manca nimic. Seara, iar se bea ceai din mai multe plante (patlagina, sunatoare, musetel, roinita sau urzica) si se mancau cateva sfecle coapte in cuptor, asezonate cu leustean si usturoi! Un asemenea regim alimentar le permitea satenilor sa ramana activi si cu mintea limpede, pana dupa 90 de ani. Poate vom descoperi si noi secretele sanatatii perfecte si ale longevitatii, daca vom acorda respect si atentie nemarginitei experiente si intelepciuni populare.
Frunzele sfeclei la fel de delicioase ca radacina
Sfecla este un depozit nemuritor de vitamine si microelemente care, spre deosebire de restul legumelor, nu se distrug si nu se dezactiveaza in procesul de prelucrare termica. Folosirea ei in alimentatie are, pe langa virtuti culinare, si virtuti medicale de prevenire a bolilor de sange, deoarece intrece toate legumele (in afara de usturoi) prin continutul de fier. Asimilarea fierului este favorizata de vitamina C, prezenta in toate partile plantei. In structura radacinii de sfecla este prezent si cuprul. Lipsa de cupru in alimentatie provoaca incaruntirea precoce a parului, ingreuneaza procesul de consolidare a fracturilor, provoaca dereglari in activitatea pancreasului. Alt element important este zincul, prezent in cantitati foarte mari. Datorita prezentei lui in alimentatie, functioneaza bine organele de reproducere, se previne aparitia cosurilor, a furunculozei, caderea parului. Lipsa de zinc afecteaza vederea, poate provoca infarctul miocardic. Sfecla contine si o cantitate mare de mangan, care apara ficatul de distrofie adipoasa (lipidoza), scade nivelul de zahar in sange, ajuta in lupta cu scleroza si elimina surplusul de apa din organism. Sfecla contine si iod, care favorizeaza metabolismul, fiindu-le extrem de prielnica persoanelor cu obezitate si care sufera de inhibarea functiilor tiroidei. De nepretuit este rolul iodului si in blocarea cancerului si incetinirea imbatranirii. Celuloza din sfecla scoate din organism toxinele, imbunatateste functionarea tractului intestinal, fiind un remediu redutabil in tratarea obezitatii si constipatiei. Medicina populara foloseste toate componentele sfeclei: atat tuberculii cat si frunzele.

Proprietăţile nutritive ale usturoiului sunt marcate în special de prezenţa unor importante cantităţi de vitamine, mai ales A, B1, B2, C şi a unor substanţe minerale utile printre care: fosfor, sulf, potasiu, iod, calciu, siliciu.

Foarte benefic in preventia bolilor contagioase în cazuri de hipertensiune şi obezitate, in buna funcţionare a sistemului cardiovascular, usturoiul posedă un puternic efect antibiotic, contribuie la procesul digestiei şi ofera protecţie faţă de agenţii cancerigeni precum si la asigurarea bunei funcţionări a organelor tubului digestiv, la consolidarea rezistenţei faţă de agresiuni microbiene şi virotice, la regenerarea normală a dermei şi la menţinerea tenului frumos. Dar, pe lângă virtuţiile lor nutritive, ele sunt apreciate si în tratamentul unor boli cronice. Aceste efecte se datoresc celor 200 de substanţe active pe care le conţine: vitamine, minerale, aminoacizi, enzime. Deosebit de activi sunt cei 70 de compuşi ce au în structura lor sulf.

Principalul component activ al usturoiului este alicina, substanţă cu un puternic efect antibiotic. Acest compus rezultă în urma acţiunii unei enzime- alinaza- asupra alinei din compoziţia plantei. De asemenea este demn de remarcat şi conţinutul apreciabil de seleniu.

Efectele asupra aparatului cardiovascular constau în combaterea tahicardiei şi spasmelor arterelor coronare răspunzătoare de producerea crizelor de anghină şi a infarctului de miocard, înbunătăţind astfel performanţa cardiacă. De asemenea, usturoiul previne formarea cheagurilor şi a trombozei arteriale.

Usturoiul este un vermifid, fortifiant, laxativ, diuretic, antiseptic, bactericid, rezolutiv, expectorant, febrifug, tonic muscular, hipotensor (scaderea tensiunii arteriale), antireumatismal, antiasmatic, detoxifiant, sudorific, are efect antihelmintic şi anticarcinogenetic, fiind şi afrodisiac. Conţine vitaminele B1 si C, precum şi o serie de elemente ca: Brom, Cobalt, Iod, Magneziu, Siliciu şi Zinc.

Cercetările au demonstrat că utilizarea regulată a usturoiului în alimentaţie constituie una din cele mai eficiente metode de profilaxie şi tratament a arterosclerozei. Reduce nivelul lipoproteinelor cu densitate mică (LDL) răspunzătoare de formarea ateroamelor şi contribuie în acelaşi timp la sporirea cantităţii de lipoproteine cu desitate crescută (HDL) ,care au un efect protector faţă de arteroscleroză.

Efectele vasodilatatoare ale usturoiului se manifesta mai ales la nivelul arterelor periferice (cerebrale, retiniene, ale membrelor inferioare). Din această cauză poate ameliora durerile de cap şi claudicaţia intermitentă.

Usturoiul este util în unele pneumopatii, iar datorită efectului antibiotic este indicat în tratamentul virozelor, bronşitelor, traheitelor. Deasemenea, accelereaza epitalizarea şi vindecarea rănilor. Persoanele care consumă cantităţi însemnate de ceapă şi usturoi prezintă un risc foarte scăzut de apariţie a cancerului gastric, de piele sau de colon.

Usturoiul este foarte eficace în caz de tenie iar medicina populară aminteşte folosirea acestuia drept leac împotriva căderii părului.

Cartofii nu contin grasimi si colesterol si sunt foarte bogati in vitamina C si potasiu; o excelenta sursa de fibre atunci cand sunt gatiti cu coaja cu tot.

Recomandam cartofii copti in cuptor sau fierti in coaja ca fiind variantele cele mai benefice. Si ca sa substituim cartofii prajiti (din cauza acroleinei- o substanta foarte toxica pentru organism)

Recomandare CasaBIO  -alternativa la "cartofii pai"

Cartofii fierti in coaja pe urma decojiti si taiati felii subtiri ca si la "cartofii pai", asezati intr-o tava de cuptor si obtional presarati cu mirodenii (sare cu 12 verdeturi+ vegeta de casa+boia de casa). Se dau la cuptor, cand sunt rumeniti se scot si se presatra ulei presat la rece in care s-a tinut catei de usturoi feliute.

Pofta buna!

Rosiile (Lycopersicum esculentum) are ca principali constituenti , pe langa apa, glucide, protide, acizi organici(malic, pectic, citric, etc), minerale(calciu, fosfor , magneziu, potasiu, sulf, zinc, cupru, fier, bor, iod), vitamine(A, B, C, PP, E, K). Contin si un antioxidant puternic numit licopen. Totodata contin si o substanta cortizon-like cu efecte antiinflamatoare, ceea ce o face utila in tratamentul artritelor si gutei.

Sunt remineralizante, revitalizante, energetice, depurative, diuretice, antiinfectioase si echilibreaza celulele.

Sunt bune pentru cei care sufera de astenie, intoxicatie cronica, stari congestive, hipervascozitate sanguina, reumatism, guta, constipatie, pietre la fiere si rinichi, enterite.

Cartofii dulci sunt extrem de sanatosi. Ei contin glutation, un compus care intareste sistemul imunitar si intervine in diferite etape ale metabolismului.

Consumand un cartof dulce pe zi, vei tine la distanta boli precum Parkinson, Alzheimer sau cancer. Chiar daca se cheama 'dulce', acest cartof previne diabetul, ajuta la stabilizarea nivelului optim de zahar din sange si la diminuarea rezistentei la insulina.

Pe langa amidonul pe care il contin, cartofii dulci sunt bogati in carbohidrati complexi, fibra dietetica, betacaroten (un nutrient echivalent vitaminei A), vitamina C si vitamina B6.
Cartoful dulce este recunoscut prin continutul fibros, carbohidratii, proteinele, vitamina A si C, fierul si calciul si a fost catalogat ca avand cea mai consistenta valoare nutritiva.

Ceapa- aliment-medicament fluidizeaza sângele, scade riscul aparitiei trombozei si a infarctului miocardic, ajuta la secretia insuinei, antiastmatic si antiinflamator .

Glucochinina pe care o contine ceapa este raspunzatoare de actiunea sa antidiabetica. Aceasta substanta stimuleaza pancreasul, obligându-l sa-si reia functia naturala: secretia insulinei.

Continutul bogat în fructosan face din ceapa un diuretic puternic. Ceapa poate provoca eliminarea a trei litri de urina pe zi, fiind benefica in calmarea durerilor reumatice si a crizelor de guta.

Efectele diuretice formidabile ale cepei se manifesta si prin actiunea asupra edemelor, scurgerilor apoase, ascitei, care se resorb în câteva zile.
Totusi, pentru a beneficia de efectele cepei, ficatul nu trebuie sa fie atins de cancer - de o ciroza avansata. De asemenea, ceapa este contraindicata persoanelor care prezinta ascita.
Ceapa poate actiona si în cazurile de tensiune oculara.

Chiar si persoanele cu colesterolul marit au tot interesul sa includa ceapa în meniul zilnic, deoarece ceapa are o actiune hipocolesterolemianta.
Unii autori îi atribuie efecte remarcabile în afectiunile prostatei (de verificat): se curata o ceapa mare, se toaca marunt si se amesteca într-o supa sau ciorba care se consuma în fiecare seara. Cura dureaza trei luni.
Esentele sulfurate de ceapa, comparabile cu cele de usturoi, ambele foarte volatile, constituie un bactericid eficient.

Antifungic si vermifug, ceapa provoaca eliminarea viermilor intestinali (ascarizi, oxiuri).
Ce se mai poate adauga la „palmaresul" impresionant al acestei legume? Siliciul pe care îl contine întareste oasele si reda supletea arterelor. Sulful regenereaza sistemul nervos si este util în bolile pielii. Iodul stimuleaza imunitatea naturala a organismului. Vitamina A regleaza glandele endocrine, contribuie la întretinerea pielii si a muschilor, încetineste îmbatrânirea tesuturilor.
Ceapa este recomandata în afectiunile bronho-pulmonare si în rahitism; sa nu uitam obezitatea, datorita marii sale puteri diuretice.
Ceapa întareste imunitatea naturala, ajuta la mentinerea starii de sanatate a organismului.

Atentie, totusi, caci acest generos aliment devine cam zgârcit cu virtutile sale, daca îl fierbeti; am constatat faptul ca fierberea distruge un mare numar de elemente vitale; aceasta leguma, mai mult decât altele, trebuie sa fie consumata în stare cruda. Evident, daca aveti dificultati în a o consuma astfel, o puteti supune unei fierberi moderate pentru a va pazi de efectul ei iritant, stiind însa ca efectele sale salutare vor fi mai reduse.

Ca si pulpa, sucul de ceapa are proprietati antiinflamatorii, antiparazitare, antibacteriene si duce la scaderea nivelului colesterolului, factorul care joaca rolul cel mai important în bolile cardiovasculare.
Atunci când retetele se transmit în timp, înseamna ca si-au dovedit calitatile, lata, deci, diferite retete de folosire a cepei, provenite din farmacopeea populara.

Oboseala generala: o ceapa mare (spalata) se fierbe într-o jumatate de litru de apa. Se fierbe la foc mic, timp de 15 minute. Se lasa sa infuzeze înca 15 minute. Se bea dimineata, timp de trei saptamâni.

Recomandare CasaBIO

Mirosul de ceapa dispare rontaind 1, 2 bucati de cuisoare!

Consumat ca aliment, castravetele cu coajă, în stare crudă contine carbohidraţi , proteine, vitamina B1, vitamina B2, vitamina B3, urme de vitamina B6 şi B9, vitamina C , fier, magneziu, fosfor, potasiu si zinc.

În industria cosmeticelor, este foarte întrebuinţat în diverse creme şi loţiuni pentru ten, având un efect calmant, de restabilire a pH-ului pielii, fiind uşor astringent. Totodată, aroma de castravete proaspăt este considerată a fi afrodisiacă.

Conopida sau "varza cu studii superioare" cum o numea Mark Twain,  conţine  o cantitate foarte mare de potasiu, vitaminele B, B2, C, K,beta-caroten,acid folic, calciu, magneziu, zinc,  dar şi fier, enzime, ,fibre. Dar principalul compus este sulforafanul, care contribuie la producerea enzimelor de care organismul nostru are nevoie si careare totodata si efecte anticancerigene.

Ea detoxifica organismul , elimina toxinele , scade riscul cancerului de san, cancerului de prostata ( prin substantele pe care le contine,regleaza nivelul hormonal), de asemeni in cancerul de stomac, de colon, conopida,  previne anemia, scade tensiunea arteriala,ajuta  la combaterea bolilor de inimă şi a atacului cerebral.  Un efect benefic îl are şi asupra oaselor şi metabolismului celular. Consumând conopidă, poţi preveni cataracta dar şi alte afecţiuni oftalmologice. .

Un alt avantaj al introducerii conopidei în alimentaţie este faptul că aceasta conţine foarte puţine calorii. Datorită acestui lucru, se poate consuma în orice cantitate, chiar şi de trei, patru ori pe saptămână. Conţinutul glicemic bun poate înlătura senzaţia de foame.

Inrudita cu varza si conopida, broccoli este o sursa excelenta de vitamina A, B2 si C, fier, potasiu si calciu, bogata in fibre si saraca in calorii. Calciul continut este aproape un echivalent al laptelui in alimentatie. Contine seleniu si compusi cu sulf, cu importante efecte antioxidante si anticancerigene. Contine de asemenea un compus fitochimic (sulforaphane) care distruge o bacterie – Helicobacter pylori – raspunzatoare de aparitia gastritei si a ulcerelor gastrice. Acest compus impreuna cu altii – indoli – au proprietati importante anticancerigene utile in prevenirea cancerului de san, cancerului gastric, a melanomului malign, a leucemiilor.

O alta proprietate interesanta a acestei legume consta in eliberarea, in momentul taierii, mestecarii sau digerarii, a unui compus cu sulf – sinigrin cu rol in inhibarea inmultirii celulelor tumoral. Prin continutul de antioxidanti broccoli intervine si in protectia ochiului, impiedicand formarea cataractei.

Dintre proprietatile extraordinare ale acetsei legume amintim cateva:

•proprietati antioxidante care previn aparitia unor forme de cancer: cancer de san, de prostata, cancer gastric, melanom malign, leucemii
•efecte benefice antivirale si antibiotice
•Ajuta la vindecarea gastritelor cu Helicobacter pylori
•Cardioprotector, mentine controlul tensiunii arteriale
•Previne formarea cataractei
•Ajuta la intarirea oaselor si in osteoporoza prin continutul crescut in calciu
•Fortifica sistemul imun
•Consumul regular de broccoli este o arma excelenta impotriva stresului

Pentru a putea beneficia de cat mai multe vitamine, saruri minerale si enzime cu rol terapeutic, este bine ca broccoli sa fie utilizat sub forma de suc proaspat (obtinut cu storcatorul electric).

Gustul sucului de broccoli poate fi ameliorat cu suc de lamaie.

Ghimbirul proaspat este gustos in  salate de fructe, mancaruri dulci-acre, este recomandat sa fie gatit mai ales la leguminoase-elimina starile de balonare.

  • Produsele 1-18 (din 20)
  • « 1 2 »
  Produsul a fost adaugat in cos